Comuna Băiculești are un trecut foarte bogat, are o istorie foarte veche, și a fost locuită din vremuri imemoriale, spre exemplu: în albia Argeșului au fost descoperite unelte de silex din perioada Paleoliticului. Mai trebuie amintit și tezaurul de monede care datează din secolul al XVIII-a, depistat în punctul „Fântâna” din comuna Băiculești.
Cele mai vechi sate din comună atestate documentar sunt Mănicești și Tutana, satul Mănicești fiind atestat documentar din anul 1428, printr-un act emis de voievodul Țării Românești Dan al II-lea, prin care un anume Dragomir primește propietăți în zonă. Satul Tutana este atestat de la data de 1 Aprile 1497, de un act emis de domnitorul Radu cel Mare, În care este amintit pentru prima dată schitul de la „la Tutana din părțile Argeșului”, și despre „călugării de la Tutana”.
În satul Tutana se află Mânăstirea Tutana, datând din secolele al XV-lea - al XVIII-lea. Ansamblul cuprinde:
- Biserica Sf. Atanasie, datând de la sfârșitul secolului al XV-lea, refăcută în anii 1582, 1778, 1837;
- Ruine și turn clopotniță, datează din anii 1582-1588;
- Ruinele chiliilor sunt din secolele XV-XVIII;
- Zidul din incintă datează din secolul al XVI-lea.
Refăcută între 1582-1588 de către Mihnea Ioan al V-lea, ispravnic de lucrări fiind Mihai Banul, viitor domn 1837 - 1839 (adăugarea pridvorului, refacerea turlelor).
În satul Băiculești se află Gara Băiculești, construită în anii 1880.
Către sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plasa Argeș a județului Argeș și era formată din satele Băiculești, Mănicești și Zigoneni, având în total 1063 de locuitori. Existau în comună trei biserici și două școli. La acea vreme, pe teritoriul actual al comunei se mai afla în aceeași plasă și comuna Tutana, cu satele Anghinești, Noapteșu, Tutana, Valea Brazilor, Valea Enache și Valea Porcului (Alunișu), având în total 1881 de locuitori, două școli și cinci biserici (din care una a mănăstirii Tutana).
Anuarul Socec din 1925 menționează comunele din aceeași plasă, comuna Băiculești având 3004 locuitori, compusă din satele Argeșanu, Băiculești, Mănicești, Valea Rea (Stejari) și Zigonești; iar comuna Tutana având aceeași alcătuire și o populație de 3439 de locuitori. În 1931, comunele au fost unite, formând comuna Tutana-Băiculești, cu satele Anghinești, Argeșani, Băiculești, Mănicești, Noapteș, Tutana, Valea Brazilor, Valea lui Enache, Valea Porcului (Alunișu), Valea Rea (Stejari) și Zigoneni. Comuna a fost din nou ruptă în două în scurt timp. În 1950, comunele au trecut în administrarea raionului Curtea de Argeș din regiunea Argeș. Satul Valea Porcului a luat în 1964 denumirea de Alunișu, iar satul Valea Rea a primit-o pe cea de Stejari. În 1968, comunele au revenit la județul Argeș, reînființat. Comuna Tutana a fost atunci desființată și satele ei incluse în comuna Băiculești, iar satul Noapteș în prezent aparține de Municipiul Curtea de Argeș.
Băiculești, săraca comună bogată
Cu cele 10 sate ale sale, cu râul său, peisaje și resurse ascunse, comuna Băiculești este o perlă a Argeșului, dar sărăcită de o administrație care nu pune cetățenii pe primul loc. Cei 5.577 de locuitori îndură lipsuri grave: deconectarea de la apa potabilă pe 12 noiembrie 2025, cu puțuri secate și barajul Vidraru golit; drumuri pline de gropi; gaze neexploatate la Tutana și sonde abandonate în Mănicești; fără dentist, piață sau frizerie; școli slab dotate și case de cultură pustii; iluminat stradal care face nopțile periculoase. Aceste probleme, arătate cu poze și povești pe baiculesti.eu/probleme/, fură viitorul comunei.
Banii comunei, risipiți pe vacanțe și salarii nejustificate.
În 10 ani, bugetele anuale au crescut de la 4,5 milioane lei (2015) la 22,4 milioane lei (2024), dar puțini au mers la nevoile oamenilor. De exemplu, în 2024, din 27,7 milioane lei cheltuieli, doar 3,6 milioane la drumuri, 0,18 milioane la apă și 0,2 milioane la gaz – adică sub 20% pentru ceea ce contează! O analiză detaliată a bugetelor pe mai mulți ani arată că această situație este regulă, nu excepție: peste jumătate din bani se duc mereu pe salarii și cheltuieli de funcționare, iar investițiile în infrastructură sau servicii pentru cetățeni rămân sub 10%, uneori chiar sub 5%. Mai rău, banii sunt adesea reportați de la un an la altul, dovedind o planificare deficitară și o incapacitate de a executa proiecte vitale.
Primarul Niculaie Dragnea se plânge constant de lipsă de fonduri pentru lucrări esențiale, cum ar fi reabilitarea drumului din Valea Brazilor în 2014 sau racordarea satului Valea Brazilor la conducta de apă în 2019, dar în același timp, fondurile alocate pentru astfel de proiecte rămân necheltuite și reportate an de an.
În schimb, banii publici se duc pe "formarea" angajaților primăriei, care primesc excursii la mare sau munte deghizate în cursuri – de exemplu, în 2022, 56.000 lei pentru 10 angajați la Hotel Malibu Mamaia (5 nopți all-inclusive) sau Phoenicia Blue View Olimp, iar în 2023, aproape 70.000 lei pentru toți angajații la Băile Felix (7 nopți); în 2024, 10.890 lei pentru un angajat, la un curs luxos în iulie-august. Aceste "formări" costă mii de euro pe persoană, cu familii incluse, în timp ce cetățenii plătesc din taxe pentru vacanțe mascate.
Jumătate din bani se duc pe salarii și birouri, mai ales pentru angajați ai primăriei care ocupă posturi fără studiile cerute de lege, blocând proiecte vitale. Alte comune, ca Poiana Lacului, folosesc fonduri UE pentru școli și drumuri, dar Băiculești a luat sub 10% din ce putea.
E clar: avem o comună bogată, dar săracă din vina conducerii. Semnați pentru referendumurile de demitere a primarului Dragnea și dizolvare a consiliului local! Raportați lipsurile autorităților pe această pagină, făcându-le publice.
Împreună, putem face Băiculeștiul să prospere. Nu mai așteptați – semnați acum pentru un viitor mai bun!